I. Notă privind revizuirea cercetării Ancheta Forței de Muncă

Începând cu anul 2026, instrumentarul Anchetei Forței de muncă (AFM)² a fost revizuit, asigurându-se, astfel, armonizarea³ acestuia cu standardele Uniunii Europene din domeniu (Regulamentele UE 2019/1700 și 2019/2240) și comparabilitatea rezultatelor anchetei la nivel european⁴.

• Chestionarul AFM a fost reproiectat în întregime, fiind structurat pe capitole și subcapitole, luând în considerare subiectele generale și subiectele detaliate prevăzute de regulamentele UE, cu scopul de a cuprinde toate variabilele trimestriale, anuale și bienale stabilite. Totodată, a fost îmbunătățit fluxul întrebărilor din chestionar, cu respectarea cerințelor metodologice și a coerenței logice a acestora (Diagramelor privind ordinea întrebărilor referitoare la ocupare și la șomaj din chestionar (conform Reg. 2019/2240)).
• În Metodologia AFM au fost ajustate unele definiții și au fost introduse noțiuni și definiții noi pentru variabilele care urmează să fie colectate; de asemenea, au fost revizuite și completate mai multe capitole prin includerea unor prevederi din legislația UE.
• De exemplu, definiția ajustată a șomajului include persoanele care „au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult trei luni de la sfârșitul săptămânii de referință”. Acest prag de „trei luni” nu a fost luat în considerare la estimarea numărului de șomeri până în a. 2025 inclusiv. În particular la această categorie se atribuie și lucrătorii sezonieri, care „așteaptă să se întoarcă la locul de muncă sezonier în termen de cel mult trei luni...” – aceștia până în a.2025 făcând parte din populația inactivă.

Impactul asupra comparabilității datelor, începând cu datele pentru trimestrul I 2026 cu datele pentru anii precedenți, este determinat în principal de modificările operate în chestionarul AFM precum și de alinierea definițiilor indicatorilor AFM la cerințele metodologice ale UE, contribuind în special la îmbunătățirea structurii și fluxului întrebărilor, facilitând astfel determinarea mai exactă a statutului persoanelor pe piața muncii.

II. Rezultatele cercetării Ancheta Forței de Muncă

Biroul Național de Statistică informează că, conform rezultatelor cercetării statistice ,,Ancheta forței de muncă (AFM)”, în trimestrul I 2026:

• forța de muncă (populația activă) de 15-89⁵ ani a constituit 904,7 mii de persoane;
• populația ocupată de 15-89 ani a constituit 811,1 mii de persoane;
• rata de ocupare a populației de 15-89 ani a constituit 42,6%;
• rata șomajului pentru populația de 15-74 ani la nivel de țară a constituit 10,4%.

Forța de muncă

În trimestrul de analiză, ponderea bărbaților în cadrul forței de muncă a fost de 50,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor (49,2%). Ponderea persoanelor economic active din mediul urban a fost de 52,2%, depășind-o pe cea din mediul rural (47,8%).

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15-89 ani (proporția forței de muncă de 15-89 ani în populația totală din aceeași grupă de vârstă) a constituit 47,5%.

Rata de participare la forța de muncă a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală din aceeași grupă de vârstă) a constituit 66,2% (Figura 1, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 1. Rata de participare la forța de muncă pe grupe de vârstă, sexe și medii, trimestrul I 2026, %

Descarcă datele în format .xlsx

Ocuparea

Populația ocupată de 15-89 ani a constituit 811,1 mii de persoane. Structura populației ocupate pe sexe a înregistrat ponderi egale pentru bărbați și femei (câte 50,0% fiecare). Totodată, pe medii de reședință, ponderea persoanelor ocupate din mediul urban a fost mai mare ca ponderea celor din mediul rural (53,9% și, respectiv, 46,1%).

Vârsta medie a populației ocupate a fost de 45 ani.

Rata de ocupare a populației de 15-89 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15-89 ani față de populația totală din aceeași grupă de vârstă), a fost de 42,6%. Rata de ocupare a bărbaților (46,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (39,0%), iar în mediul urban (50,1%) - mai mare decât în mediul rural (36,3%).

Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 20-64 ani față de populația totală din aceeași grupă de vârstă) a fost de 59,4%. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată de ocupare este înregistrată în rândul persoanelor de 45-54 ani (66,2%) (Figura 2).

Figura 2. Rata de ocupare pe grupe de vârstă, sexe și medii, trimestrul I 2026, % 

Descarcă datele în format .xlsx

Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că, 13,4% au activat în sectorul agricol⁶ și 86,6% în alte activități. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,2%, inclusiv în industria prelucrătoare 10,6% (indicator ODD 9.2.2 ), iar în construcții - 9,0%. În sectorul servicii au activat 64,4% din totalul persoanelor ocupate.

În repartizarea după forme de proprietate, 32,4% din populația ocupată a activat în sectorul public și 67,6% - în sectorul privat sau alte forme de proprietate.

Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că, ponderea cea mai mare revine salariaților (86,8% din total ocupare), urmați de persoanele care desfășoară activități independente fără salariați (10,8%) și lucrătorii familiali neremunerați (1,9%). Marea majoritate a salariaților (89,1%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.

Șomajul

Numărul șomerilor de 15-74 ani, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de 93,6 mii de persoane (majorarea numărului de șomeri în raport cu anii precedenți este datorată impactului modificărilor metodologice în definiția șomajului⁷ - vezi Anexa).

Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații, care au constituit 58,2% din total șomeri și persoanele din mediul rural – 61,9%.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM de 15-74 ani în forța de muncă din aceeași grupă de vârstă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 10,4% (indicator ODD 8.5.2 ). Rata șomajului la bărbați a fost de 11,9%, la femei – de 8,8%, în mediul urban – 7,6% și în mediul rural – 13,4%.

Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 ani (ponderea șomerilor BIM în vârstă de 20-64 ani în forța de muncă de 20-64 ani) a constituit 10,2%. În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului este înregistrată în rândul tinerilor de 15-24 ani (22,8%) (Figura 3, Tabelul 3 din Anexă).

Figura 3. Rata șomajului pe grupe de vârstă în funcție de sexe și medii, trimestrul I 2026, %

Descarcă datele în format .xlsx

Populația în afara forței de muncă

Populația în afara forței de muncă de 15 ani și peste a constituit 1007,6 mii de persoane (micșorarea numărului populației inactive în raport cu anii precedenți este datorată impactului modificărilor metodologice în chestionarul anchetei - vezi Anexa).

 În cadrul populației inactive, ponderea femeilor (59,5%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (40,5%), iar ponderea persoanelor inactive din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (59,9% și, respectiv, 40,1%).

Rata de inactivitate a populației de 15 ani și peste (proporția populației în afara forței de muncă de 15 ani și peste în populația totală din aceeași grupă de vârstă) a constituit 52,7%, inclusiv 47,0% la bărbați și 57,4% la femei, 46,1% în mediul urban și 58,3% în mediul rural.

Rata de inactivitate a populației în vârstă de 20-64 ani (proporția populației în afara forței de muncă în vârstă de 20-64 ani în populația totală din aceeași grupă de vârstă) a constituit 33,8.

Analiza ratelor de inactivitate pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe și medii la persoanele de 25-34 ani (cu 25,4 p.p. mai mare pentru femei decât pentru bărbați și, respectiv, cu 20,9 p.p. mai mare pentru persoanele inactive din mediul rural față de mediul urban). Cele mai mari rate ale inactivității s-au înregistrat în rândul persoanelor de 65 de ani și peste (93,6%), ca urmare a atingerii vârstei de pensionare, precum și în rândul tinerilor de 15–24 de ani (76,0%), preponderent aflați în procesul de educație (Figura 4).

Figura 4. Rata de inactivitate pe grupe de vârstă, în funcție de sexe și medii, trimestrul I 2026, %

Descarcă datele în format .xlsx

În structura populației inactive, clasificată după categorii de inactivitate, cea mai mare pondere o dețin pensionarii (48,1%). Aceștia sunt urmați de elevi și studenți, care reprezintă 18,4% din totalul populației inactive, și de persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice), cu o pondere de 11,5%.

Anexă:

• Forța de muncă, populația ocupată și șomajul, populația în afara forței de muncă pe sexe, grupe de vârstă, medii 2022-2026(5 tabele, 4 figuri format MS-Excel)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a râului Nistru și mun. Bender.

² Ancheta forței de muncă (AFM) este o cercetare statistică prin sondaj asupra gospodăriilor populației. Metodologia este disponibilă pe site-ul www.statistica.gov.md/ rubrica Metadate/Metodologii statistice - Metodologia anchetei asupra forței de muncă în gospodării.

³ Activitățile de armonizare graduală a Anchetei forței de muncă (AFM) cu legislația europeană din domeniu au fost realizate în conformitate cu Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029 (PNA 2025-2029) (Capitolul 18), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025 (acțiunile nr. 10 din Anexa A și nr. 12 din Anexa B). Începând cu 2025, a fost a) implementat un nou plan de eșantionare în baza Recensământului Populației și locuințelor (RPL) din 2024 și b) pentru extinderea rezultatelor se utilizează numărul populației cu reședință obișnuită, estimat în baza RPL din 2024. Începând cu a. 2026, a fost ajustat instrumentarul de colectare al AFM în conformitate cu cerințele Eurostat, cu aplicarea modificărilor recente realizate în metodologia AFM prin care s-a asigurat atât colectarea tuturor variabilelor necesare (la adăugarea de întrebări suplimentare în chestionarul AFM), cât și alinierea la definițiile indicatorilor AFM conform practicilor țărilor UE.

⁴ La 11 decembrie 2025 BNS a organizat Masa rotundă cu utilizatorii de date cu genericul „Implementarea cercetării Ancheta forței de muncă (AFM) în conformitate cu standardele Uniunii Europene”, dedicată discutării proiectelor modificate ale Metodologiei AFM și noului chestionar al AFM.

⁵ Grupele de vârstă 15-89 ani pentru forța de muncă și populația ocupată și 15-74 ani pentru șomaj sunt în corespundere cu noile definiții conform standardelor UE. 

⁶ În agricultură se includ doar persoanele ocupate în activități agricole destinate pieței.

⁷ Șomeri conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM) sunt persoanele de 15-74 ani, care:

a) în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform definiției persoanelor ocupate; și

b) erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință; și

c) căutau activ un loc de muncă, adică fie au făcut demersuri concrete în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă, fie au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult trei luni de la sfârșitul săptămânii de referință (inclusiv lucrătorii sezonieri care nu lucrează în timpul săptămânii de referință (în afara sezonului), dar care așteaptă să se întoarcă la locul lor de muncă sezonier).

Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 aprilie 2026 a constituit 7,0 mii persoane. Informația privind coerența datelor din AFM cu datele privind șomajul înregistrat este prezentată în Metadatele de referinţă privind Ancheta Forţei de Muncă (în p. 5.3 Coerența cu alte statistici).

Precizări metodologice:

• Metodologia Anchetei forței de muncă

Informații relevante:

• Banca de date statistice/Statistica sociala/Forța de muncă și câștigul salarial/AFM - Ocupare și șomaj
• Metadate de referință / Ocupare și Șomaj (Ancheta Forței de Muncă)
• Metadate / Concepte și definiții/Forța de muncă
• Calendarul de diseminare electronică a informațiilor statistice în anul 2026

Referințe internaționale:

ILO:

• Baza de date ILO

Eurostat:

• Baza de date Eurostat
• Employment and unemployment (LFS)

• EU labour market - quarterly statistics

OECD:

• Baza de date OECD